Planificata preluare de către OPCOM, operatorul pieței de energie electrică din România, a operării pieței omoloage vecine din Republica Moldova ar crea premisele exceptării exporturilor de electricitate de peste Prut în UE de la aplicarea așa-numitului mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (Carbon Border Adjustment Mechanism - CBAM), taxa europeană pe emisiile CO2 încorporate în importurile din afara spațiului comunitar care va începe să fie aplicată efectiv din 2026.
România și Republica Moldova se pregătesc să semneze un tratat interstatal al cărui draft negociat prevede inclusiv că partea română își va lua angajamentul de a constitui stocuri de gaze naturale, în depozitele sale subterane de înmagazinare, din care să-i aprovizioneze pe consumatorii protejați de peste Prut în caz de criză, precum și de a identifica spații de depozitare de țiței și produse petroliere pentru crearea de stocuri de urgență ale Republicii Moldova pe teritoriul României.
Ministerele Energiei din Republica Moldova și România vor semna pe 11 decembrie un Memorandum de înțelegere privind realizarea proiectelor de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică, a anunțat instituția de peste Prut.
Operatorul național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a solicitat Uniunii Europene redirecționarea prin conductele sale a importurilor de gaze rusești care sunt efectuate în prezent prin intermediul Nord Stream 1, gazoductul ce leagă Rusia de Germania traversând Marea Baltică, dar și eliminarea restricțiilor de export din România.
Gazoductul Ungheni-Chișinău, prin care România poate exporta gaze naturale în Republica Moldova, a fost pus în funcțiune de la 1 octombrie 2021, și poate asigura întregul necesar de consum de peste Prut, cu excepția Transnistriei, rămânând doar ca furnizorii interesați să înceapă să nominalizeze volumele pe care vor să le vândă, a declarat directorul Departamentului Strategie și Management Corporativ al operatorului sistemului național de transport Transgaz, Elisabeta Ghidiu, la videoconferința Profit.ro Oil&Gas - "Unde sunt gazele din Marea Neagră când avem mai mare nevoie?".
Legea energiei a fost modificată pentru a se reglementa intrarea sub "tutela" Comisiei Europene și a legislației comunitare a tuturor acordurilor de interconectare a sistemului național de transport al gazelor naturale cu cele din state vecine nemembre ale Uniunii Europene, dar și pentru a se da posibilitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să coopereze și să se consulte cu instituțiile omoloage din aceste state pentru aplicarea normelor UE privind piața internă a gazelor.
Legea energiei ar putea fi modificată pentru a se reglementa intrarea sub "tutela" Comisiei Europene și a legislației comunitare a tuturor acordurilor de interconectare a sistemului național de transport al gazelor naturale cu cele din state vecine nemembre ale Uniunii Europene, dar și pentru a se da posibilitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să coopereze și să se consulte cu instituțiile omoloage din aceste state pentru aplicarea normelor UE privind piața internă a gazelor.
Avansul tehnologic din domeniul rețelelor de energie și gaze permite în prezent interconectarea transfrontalieră submarină, iar România ar trebui să se gândească la interconexiuni de acest tip cu Turcia și cu alte țări din zona Mării Negre, pentru a deveni cu adevărat un hub energetic, a declarat, la Profit Energy.Forum, președintele E-INFRA (Nova Power&Gas), Teofil Mureșan.
Un trader american de gaze naturale cu operațiuni extinse în Ucraina, sprijinite și de administrația de la Washington prin intermediul instituției guvernamentale Overseas Private Investment Corporation (OPIC), a efectuat prima livrare de gaze naturale provenite din depozitele de înmagazinare ale Ucrainei către România via Republica Moldova, prin conducta transbalcanică, în baza unui acord trilateral semnat cu divizia Gazprom din Moldova, Moldovagaz, și cu operatorul de transport de gaze de peste Prut, Moldovatransgaz.
Ungaria și Slovacia au semnat un memorandum de înțelegere privind extinderea capacității de interconectare a gazelor, scrie publicația Budapest Business Journal, citată de News.ro.
Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Ministrul PNL al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat la Realitatea TV că semnarea de către Transgaz, cu omologul său ucrainean Ukrtransgaz, a acordurilor de interconectare a celor două sisteme naționale de transport gaze în punctele de interconectare Isaccea și Medieșu Aurit întârzie pentru că fiecare dintre cele două părți dorește ca stațiile de măsurare a gazelor din punctele respective se fie situate pe teritoriul său național.
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Serbia a anunțat foarte recent că intenționează să înceapă în primăvara acestui an construcția secțiunii sârbe a gazoductului TurkStream, lucrările putân d fi finalizate la finalul lui 2019. Proiectul este implementat de firma Gastrans, deținută de South Stream Serbia, vehicul investițional înregistrat în Elveția și controlat de Gazprom cu 51% din acțiuni, restul fiind în posesia monopolului sârb de stat Srbijagas.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu 58,5% din acțiuni, vrea să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro.
Banca Europeană de Investiții (BEI) va acorda primul său credit în lei către o companie din România, respectiv un împrumut echivalent cu 50 milioane euro, pentru Transgaz, bani care vor fi folosiți pentru proiectul conductei internaționale ce va interconecta sistemele de transport ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei (BRUA). Banca estimează că, astfel acordat, creditul va oferi Transgaz o mai mare flexibilitate în a evita riscurile cursului de schimb în finanțarea infrastructurii de gaze din regiune.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu peste 58% din acțiuni, a avizat înființarea SRL-ului prin care vrea să cumpere Vestmoldtransgaz, compania din Republica Moldova care administrează gazoductul Iasi-Ungheni. Vestmoldtransgaz a fost scoasă la privatizare pentru 180 de milioane de lei moldovenești (circa 41 milioane lei românești sau 9 milioane euro) și cu obligația unei investiții de 93 milioane euro în următorii 2 ani.
Contractul de furnizare de material tubular și curbe pentru secțiunea de pe teritoriul României a BRUA, în lungime de 528 de kilometri, are o valoare estimată maximă de circa 238 milioane euro cu tot cu TVA, respectiv 200 milioane euro fără TVA. Întreaga investiție a Transgaz în proiectul BRUA este estimată la 560 milioane euro.
Ucraina a reclamat Rusia la Tribunalul de la Stockholm acuzând, printre altele, că, în perioada 2009-2015, Gazprom i-a plătit tarife mai mici decât i s-ar fi cuvenit pentru tranzitul gazelor rusești prin conductele ucrainene și că, în plus, deși a rezervat capacitatea integrală a acestor conducte, a transportat o cantitate mai mică de gaze decât cea la care s-a angajat prin contract, neachitând întreaga capacitate rezervată.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu peste 58% din acțiuni, și-a ridicat profitul net cu 21% în primele 9 luni, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 433,5 milioane lei.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu peste 58% din acțiuni, vrea să preia Vestmoldtransgaz, compania din Republica Moldova care administrează gazoductul Iasi-Ungheni. Vestmoldtransgaz a fost scoasa la privatizare pentru 180 de milioane de lei moldovenești (circa 41 milioane lei românești sau 9 milioane euro) și cu obligația unei investiții de 93 milioane euro în următorii 2 ani.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu peste 58% din acțiuni, împrumută 50 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru finanțarea etapei I a proiectului de construcție a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA. Împrumutul a fost semnat astăzi, după ce a fost anunțat săptămâna trecută. Solicitarea de împrumut a Transgaz fusese aprobată de principiu de către BEI încă din decembrie anul trecut.
Solicitarea de împrumut a Transgaz fusese aprobată de principiu de către BEI încă din decembrie anul trecut. Potrivit instituției financiare internaționale, operatorul român ceruse inițial o finanțare de 100 milioane euro. Creditul va fi acordat prin intermediul Fondului European pentru Investiții Strategice în infrastructuri, parte a așa-numitului Plan Juncker, de revitalizare a economiei europene prin investiții.
O subsidiară înregistrată în Belgia a grupului american va furniza Transgaz compresoare centrifugale cu turbine de gaz pentru cele trei stații de comprimare a gazelor din componența conductei BRUA, adjudecându-și în acest sens, în urmă cu o săptămână, un contract în valoare totală de peste 45 milioane euro, cu tot cu TVA.